Sursa foto: Freepik.com
Ateroscleroza este o afecțiune cardiovasculară frecventă, dar adesea silențioasă, care poate avea consecințe grave asupra sănătății. Dar ce se întâmplă mai exact în organism și cum putem preveni această boală? Acest articol explorează în detaliu ce este ateroscleroza, de la cauze și simptome până la opțiunile de tratament și măsurile de prevenire, oferindu-ți informațiile necesare pentru a-ți proteja sănătatea cardiovasculară.
Rezumat
-
Ateroscleroza este o boală silențioasă și progresivă care constă în îngustarea arterelor din cauza acumulării de plăci de aterom, afectând circulația și crescând riscul de infarct, AVC și alte complicații grave.
-
Factorii de risc majori includ hipertensiunea, colesterolul crescut, fumatul, diabetul, sedentarismul și alimentația nesănătoasă. Prevenția se bazează pe controlul acestor factori prin schimbări în stilul de viață.
-
Tratamentul implică o abordare complexă, cu modificări ale stilului de viață, medicamente (statine, antiagregante etc.) și, în cazuri severe, proceduri invazive precum angioplastia sau bypass-ul, dar vindecarea completă nu este posibilă – doar controlul evoluției bolii.
Cuprins
Ce este ateroscleroza și cum afectează arterele
Ateroscleroza este o boală cardiovasculară complexă, caracterizată de îngustarea treptată a arterelor. Aceasta se întâmplă din cauza acumulării de plăci de aterom pe pereții interni ai vaselor de sânge
Arterele sănătoase au pereți elastici și netezi, acoperiți cu un strat subțire de celule numit endoteliu. Endoteliul are rol de barieră protectoare și asigură un flux sanguin optim. În ateroscleroză, această suprafață netedă devine rugoasă și se îngustează din cauza depozitelor care se formează.
Plăcile de aterom sunt alcătuite dintr-un amestec de colesterol, grăsimi, calciu, celule și alte substanțe prezente în sânge. Aceste plăci ateromatoase se dezvoltă în timp, începând cu deteriorarea endoteliului arterial. Această deteriorare poate fi cauzată de factori precum hipertensiunea arterială, fumatul sau nivelurile ridicate de colesterol și glucoză.
Cu timpul, plăcile de aterom se îngroașă și se calcifică, transformându-se în depozite dure care micșorează diametrul interior al arterei. Acest proces poate dura ani sau chiar zeci de ani. În stadiile avansate, plăcile se pot rupe, ducând la formarea de cheaguri de sânge care pot bloca complet circulația. Ateroscleroza afectează mai ales arterele mari și medii, unde presiunea sângelui este mai mare, creând condiții propice pentru dezvoltarea acestor depozite.
Simptomele aterosclerozei și când să consulți un medic
Ateroscleroza se dezvoltă, de cele mai multe ori, fără semne evidente, ceea ce o face dificil de depistat în fazele incipiente. Multe persoane pot trăi ani întregi cu această afecțiune fără să știe, până când apar complicații serioase din cauza îngustării severe a arterelor.
Simptomele variază în funcție de locul în care arterele sunt afectate și de gradul de obstrucție:
Ateroscleroza coronariană
Când sunt implicate arterele care irigă inima, pot apărea:
-
dureri în piept (angină pectorală);
-
senzație de presiune sau disconfort;
-
durere care iradiază spre braț, gât, maxilar sau spate.
Aceste simptome se accentuează în special în timpul efortului fizic, când inima are nevoie de mai mult oxigen.
Ateroscleroza cerebrală
Atunci când sunt afectate arterele care duc sângele către creier, pot apărea simptome alarmante:
-
slăbiciune sau amorțeală bruscă a unei părți a corpului (braț sau picior);
-
dificultăți de vorbire sau de înțelegere;
-
pierderea temporară a vederii la un ochi;
-
amețeli severe sau dureri de cap neobișnuit de intense.
Aceste manifestări pot indica un accident ischemic tranzitoriu (AIT) sau chiar un accident vascular cerebral în curs de desfășurare și impun intervenție medicală imediată.
Ateroscleroza membrelor inferioare
Când circulația este afectată la nivelul picioarelor, pot apărea:
-
dureri la nivelul gambelor în timpul mersului (claudicație intermitentă);
-
disconfort care dispare la repaus;
-
în stadii avansate, dureri persistente chiar și în repaus;
-
vindecarea întârziată a rănilor de la picioare.
Când să mergi la medic
Este esențial să soliciți un consult medical dacă prezinți oricare dintre aceste simptome, mai ales dacă ai factori de risc precum hipertensiunea, colesterolul crescut, fumatul sau diabetul.
Un diagnostic timpuriu poate duce la inițierea unui tratament eficient care să încetinească evoluția bolii și să prevină complicațiile majore.
Cauzele și factorii de risc ai aterosclerozei
Deși mecanismul exact prin care începe ateroscleroza nu este pe deplin cunoscut, studiile medicale indică faptul că procesul debutează prin deteriorarea endoteliului – stratul subțire care căptușește interiorul arterelor. Odată afectat, acest strat își pierde funcția de protecție, iar arterele devin mai vulnerabile la acumularea de grăsimi și inflamații.
Factori care declanșează deteriorarea arterelor
Mai mulți factori pot contribui la această deteriorare inițială:
-
Hipertensiunea arterială cronică, care exercită o presiune constantă asupra pereților vasculari;
-
Colesterolul LDL („rău”) crescut, care pătrunde în peretele arterial și favorizează formarea plăcilor;
-
Fumatul, unul dintre cei mai periculoși factori de risc, ale cărui substanțe toxice afectează direct endoteliul și stimulează inflamația;
-
Diabetul zaharat, care, prin nivelurile ridicate de glucoză, afectează elasticitatea și funcționarea arterelor;
-
Obezitatea, care contribuie la un mediu inflamator sistemic și accelerează procesul aterosclerotic.
Rolul genetic și influența stilului de viață
Predispoziția genetică joacă un rol important. Dacă ai rude apropiate care au suferit de boli cardiovasculare precoce, riscul personal de a dezvolta ateroscleroză este mai mare.
Înaintarea în vârstă este un alt factor inevitabil – arterele își pierd treptat elasticitatea și rezistența în timp.
La toate acestea se adaugă stilul de viață:
-
Sedentarismul;
-
Alimentația bogată în grăsimi saturate și trans;
-
Consumul excesiv de sare și zahăr.
Aceste obiceiuri favorizează apariția unor probleme precum hipertensiunea, dislipidemia și diabetul – toate asociate cu ateroscleroza.
Ateroscleroza generalizată și alte factori agravanți
Când mai mulți factori de risc acționează simultan, poate apărea ateroscleroza generalizată, adică afectarea mai multor teritorii arteriale din organism. În acest context, și alți factori pot înrăutăți starea vasculară:
-
Stresul cronic, care influențează negativ tensiunea arterială și sistemul imunitar;
-
Afecțiunile inflamatorii autoimune, precum artrita reumatoidă sau lupusul, care pot accelera procesul aterosclerotic prin mecanisme complexe ale sistemului imunitar.
Sprijin natural pentru sănătatea vasculară
Pentru a sprijini sănătatea sistemului cardiovascular, este important să adopți un stil de viață echilibrat. În completarea măsurilor medicale, tincturile și ceaiurile naturale pot oferi un ajutor blând și eficient, contribuind la reducerea inflamației, la îmbunătățirea circulației și la relaxarea vaselor de sânge.
Tipuri de ateroscleroză și zonele afectate
Ateroscleroza este clasificată în funcție de localizarea arterelor afectate. Fiecare tip are caracteristici clinice și un prognostic diferit. Înțelegerea acestor diferențe este esențială pentru un diagnostic corect și pentru alegerea tratamentului potrivit.
-
Ateroscleroza cerebrală afectează arterele care irigă creierul, inclusiv arterele carotide, vertebrale și cele din poligonul Willis. Această formă este periculoasă, deoarece poate duce la accidente vasculare cerebrale, care sunt o cauză importantă de deces și dizabilitate. Plăcile ateromatoase de la nivelul bifurcației carotidiene sunt frecvente și pot provoca embolii cerebrale prin fragmentare.
-
Ateroscleroza coronariană afectează arterele care alimentează mușchiul inimii și este principala cauză a bolii ischemice cardiace. Arterele coronare principale (artera coronară stângă, artera circumflexă și artera coronară dreaptă) pot fi afectate în grade diferite. Localizarea și severitatea leziunilor determină simptomele și prognosticul pacientului.
-
Ateroscleroza aortică se referă la afectarea aortei, cea mai mare arteră din corp, fie la nivelul toracelui, fie la nivelul abdomenului. Această formă poate duce la complicații grave, cum ar fi anevrismele aortice sau disecția aortică, ambele fiind urgențe medicale cu potențial letal. Aorta abdominală este mai frecvent afectată, mai ales la fumători și la persoanele în vârstă.
-
Ateroscleroza sistemică descrie o afecțiune generalizată, în care sunt afectate mai multe zone ale corpului în același timp. Această formă are un prognostic mai rezervat și necesită o abordare terapeutică complexă. Pacienții cu ateroscleroză sistemică au adesea manifestări clinice în mai multe organe și un risc cardiovascular global foarte ridicat, necesitând monitorizare atentă și tratament agresiv al factorilor de risc.
Diagnosticarea aterosclerozei
Diagnosticarea aterosclerozei presupune o evaluare clinică detaliată, combinată cu investigații specifice. Mulți pacienți nu au simptome până când boala nu este avansată, ceea ce face ca depistarea timpurie să fie dificilă.
Examenul clinic începe cu o discuție amănunțită despre istoricul familial, factorii de risc personali și simptomele actuale. Medicul va efectua un examen fizic complet, căutând semne ale circulației deficitare, cum ar fi puls slab sau absent la nivelul extremităților, zgomote anormale (sufluri) la ascultarea arterelor sau semne de lipsă de oxigen în țesuturi (ischemie).
Analizele de laborator sunt esențiale pentru evaluarea nivelului de grăsimi din sânge (profilul lipidic), care include colesterolul total, LDL, HDL și trigliceridele. Glicemia și hemoglobina glicozilată arată cât de bine este controlat nivelul zahărului în sânge, iar markerii inflamatori pot indica activitatea aterosclerozei.
Investigațiile imagistice sunt foarte importante pentru detectarea plăcilor de aterom calcificate. Ecografia Doppler este o metodă non-invazivă care evaluează fluxul sanguin și detectează îngustările arteriale. Tomografia computerizată și rezonanța magnetică nucleară oferă imagini detaliate ale arterelor și pot identifica plăcile ateromatoase chiar și în stadii incipiente.
Pentru arterele coronare, electrocardiograma și testul de efort pot arăta semne de lipsă de oxigen la nivelul inimii (ischemie miocardică). Angiografia coronariană este cea mai precisă metodă de a evalua gradul de blocare a arterelor. Aceste investigații ajută la diagnostic și la planificarea celui mai bun tratament pentru fiecare pacient.
Tratamentul aterosclerozei și opțiuni terapeutice
Combaterea aterosclerozei presupune o strategie complexă și multidisciplinară, care urmărește trei obiective majore: încetinirea progresiei bolii, ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor cardiovasculare severe. Planul de tratament este adaptat în funcție de severitatea afecțiunii, localizarea leziunilor arteriale și riscurile individuale ale fiecărui pacient.
Stilul de viață – fundamentul tratamentului
Modificările stilului de viață reprezintă prima linie de intervenție și au un impact major asupra evoluției bolii. Printre cele mai importante măsuri se numără:
-
Renunțarea la fumat, pentru reducerea inflamației vasculare;
-
Adoptarea unei diete mediteraneene, bogate în acizi grași omega-3, legume, fructe și grăsimi sănătoase;
-
Activitatea fizică regulată, adaptată capacității și stării generale a pacientului.
Aceste schimbări pot reduce riscul de infarct sau accident vascular cerebral și contribuie la încetinirea acumulării plăcilor de aterom în artere.
Tratament medicamentos
În funcție de profilul pacientului, se administrează medicamente cu acțiune complementară, printre care:
-
Statinele, care reduc nivelul colesterolului LDL și stabilizează plăcile ateromatoase, prevenind ruperea acestora;
-
Medicamente antihipertensive, cum ar fi inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) și blocanții receptorilor de angiotensină (BRA), care protejează pereții arteriali și scad riscul de complicații;
-
Medicamente antiagregante plachetare, precum aspirina sau clopidogrelul, recomandate în special pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge.
Tratamentul aterosclerozei cerebrale
În cazul în care sunt afectate arterele care irigă creierul, obiectivul este prevenirea unui accident vascular cerebral.
Tratamentul poate include:
-
Antiagregante plachetare, pentru reducerea riscului de tromboză;
-
Intervenții chirurgicale, cum ar fi endarterectomia carotidiană (îndepărtarea chirurgicală a plăcii) sau angioplastia cu stent, care restabilește fluxul sanguin cerebral în caz de stenoză severă.
Tratamentul aterosclerozei periferice (la picioare)
Pentru pacienții cu afectare la nivelul membrelor inferioare, tratamentul vizează ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor locale, precum ulcerațiile sau infecțiile. Se recomandă:
-
Îngrijirea atentă a picioarelor, pentru a preveni rănile greu vindecabile;
-
Programe de exerciții fizice supravegheate, care îmbunătățesc toleranța la efort și distanța de mers;
-
Intervenții vasculare, precum angioplastia sau bypass-ul arterial, în cazurile avansate cu circulație sever compromisă.
Tratamentul arterelor înfundate în stadii avansate
Când blocajele arteriale devin semnificative, este necesar un tratament invaziv, pentru a restabili circulația sângelui. Printre opțiunile terapeutice se numără:
-
Angioplastia cu stent, care presupune dilatarea mecanică a arterei cu un balon și menținerea deschiderii cu ajutorul unui stent metalic;
-
Bypass-ul arterial (coronarian sau periferic), indicat în cazurile complexe, cu multiple zone de obstrucție sau ocluzii complete, când angioplastia nu este suficientă.
Ateroscleroza se vindecă? Prognostic și evoluție
Întrebarea "ateroscleroza se vindeca" este frecventă printre pacienții diagnosticați cu această boală. Din păcate, ateroscleroza este o afecțiune cronică, care nu poate fi vindecată complet. Totuși, evoluția sa poate fi încetinită sau chiar oprită prin tratament ateroscleroza adecvat.
Prognosticul pacienților cu ateroscleroză depinde de mai mulți factori, inclusiv vârsta la diagnostic, severitatea și extinderea leziunilor, alte boli asociate și, cel mai important, respectarea tratamentului. Studiile au arătat că pacienții care își schimbă stilul de viață și urmează tratamentul medicamentos au o evoluție mai bună pe termen lung.
Evoluția pe termen lung depinde și de capacitatea pacientului de a controla factorii de risc. Persoanele care reușesc să mențină tensiunea arterială, colesterolul și glicemia în limite normale, să renunțe la fumat și să facă exerciții fizice regulate au șanse mai mari de a evita complicațiile majore și de a avea o calitate a vieții bună.
Deși vindecarea completă nu este posibilă, tratamentul modern al aterosclerozei permite multor pacienți să trăiască vieți active și productive. Progresele în cardiologia intervențională și în tratamentele medicamentoase îmbunătățesc continuu prognosticul, oferind speranță pentru un control mai eficient al acestei boli complexe.
Prevenirea aterosclerozei și modificări ale stilului de viață
Fotografie de schantalao pe Freepik.com
Prevenția este cea mai eficientă armă împotriva aterosclerozei și, implicit, împotriva bolilor cardiovasculare care decurg din ea. Adoptarea unui stil de viață sănătos încă din tinerețe reduce semnificativ riscul de apariție a acestei afecțiuni. Chiar și în cazul persoanelor deja diagnosticate, aceste măsuri pot încetini progresia bolii și pot preveni complicațiile.
Rolul alimentației în prevenție
Nutriția echilibrată joacă un rol esențial în menținerea sănătății arterelor.
Dieta mediteraneană, bazată pe:
-
ulei de măsline extravirgin,
-
pește gras (somon, sardine),
-
nuci și semințe,
-
fructe și legume proaspete,
este considerată cea mai eficientă pentru reducerea riscului cardiovascular.
În același timp, este recomandată limitarea grăsimilor saturate și trans, a excesului de zahăr și a consumului excesiv de sare, pentru a reduce inflamația cronică și a menține un profil lipidic favorabil.
Activitatea fizică – cheia sănătății vasculare
Mișcarea regulată are beneficii incontestabile asupra inimii și vaselor de sânge. Se recomandă cel puțin 150 de minute de exerciții aerobice moderate pe săptămână, cum ar fi mersul alert, ciclismul sau înotul. Aceste activități:
-
îmbunătățesc circulația,
-
reduc tensiunea arterială,
-
cresc nivelul colesterolului HDL („bun”),
-
ajută la menținerea unei greutăți corporale optime.
Chiar și activitățile zilnice simple, precum urcatul scărilor sau plimbările rapide, pot avea un impact pozitiv.
Renunțarea la fumat – cel mai important pas
Fumatul este unul dintre cei mai nocivi factori de risc pentru ateroscleroză, accelerând deteriorarea pereților arteriali și favorizând formarea plăcilor de aterom. Renunțarea la fumat aduce beneficii vizibile în doar câteva săptămâni, iar efectele pozitive continuă să se amplifice în timp.
Gestionarea stresului și odihna adecvată
Stresul cronic afectează echilibrul hormonal și poate crește tensiunea arterială și inflamația sistemică.
Pentru a-l combate, sunt recomandate:
-
tehnici de relaxare (respirație profundă, yoga, meditație),
-
activități recreative și timp petrecut în natură,
-
menținerea unui somn regulat de 7–8 ore pe noapte, esențial pentru refacerea vasculară și imunitară.
Monitorizarea sănătății – un pas esențial
Verificările medicale periodice sunt cruciale pentru detectarea timpurie a factorilor de risc, precum:
-
hipertensiunea,
-
colesterolul mărit,
-
nivelurile ridicate de glucoză în sânge.
Intervenția precoce poate preveni apariția aterosclerozei sau o poate opri din evoluție, înainte să apară complicații cardiovasculare severe.
Ateroscleroza este o afecțiune complexă, dar înțelegerea mecanismelor sale și adoptarea unui stil de viață sănătos pot face o diferență semnificativă. Monitorizează-ți factorii de risc, adoptă o dietă echilibrată și fă exerciții fizice regulate. Consultă-ți medicul pentru evaluări periodice și urmează recomandările sale pentru a-ți proteja sănătatea cardiovasculară. Prin măsuri proactive, poți reduce riscul de complicații și te poți bucura de o viață mai lungă și mai sănătoasă.
Referințe:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/arteriosclerosis-atherosclerosis/symptoms-causes/syc-20350569
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16753-atherosclerosis-arterial-disease
https://www.nhlbi.nih.gov/health/atherosclerosis
https://www.webmd.com/heart-disease/what-is-atherosclerosis
